Sa vindem blana ursului din padure

Ii stiti pe aia care vor sa vanda blana ursului din padure? Ei bine, eu si sotul meu suntem! Avem cativa banuti pusi deoparte, dar numai cativa. Nu stim de ce bani vom dispune in perioada urmatoare (daca vor mai veni si altii), dar deja ne ciondanim in privinta vacantei pe care ne-o vom oferi in luna iulie 2017. Ni se ofera cazare gratis la Costinesti, numai ca eu stiu statiunea ca pe propriile buzunare, caci multe concedii am petrecut acolo. As dori sa merg in locuri noi, pe care sa le descopar pas cu pas. Sotul prefera sa mearga intr-o zona cunoscuta, daca asa poate economisi ceva bani, pe care sa ii folosim pentru mancare si distractie. 

Asta e cea mai mica dintre probleme. Enervant este ca eu as vrea sa luam cainele cu noi la mare, caci doua ture la pensiunea canina de langa Ploiesti ne-au lasat un gust oribil. Am adus cainele acasa mai mult mort decat viu si chiar nu vreau sa repet experienta. Sotul meu nici nu vrea sa auda. Avem doar cateva zile libere pe an si alea sa le petrecem tragand de caine prin statiune? Bruno e un caine destul de obositor / dificil in plimbari. Trebuie permanent corectat cand merge, e certaret cand intalneste alti caini, nu poate fi lasat singur in camera de hotel cand mergem la masa etc. Dar tare mi-ar placea sa il vad jucandu-se in nisip, sa il vad balacindu-se in apa marii, sa alergam impreuna pe plaja la rasaritul soarelui,

Tu in ce anume crezi?

Tu in ce anume crezi? Eu am scris deseori pe blog despre crezurile mele. Nu le voi mai repeta. Curiosii le gasesc pe vienela.ro. Dar, pentru ca facebook mi-a amintit de un articol scris cu ani in urma, pentru ca in acel text am gasit un fragment care mi-a rascolit mintea, vreau sa il ofer si altora, in speranta ca le va fi de folos. Dragii mei cititori, primiti darul meu. Este crezul, o parte din crezul care ma calauzeste prin viata. 

Poveste despre un caine (sau doi)

Am inceput, in urma cu cativa ani, sa scriu o poveste despre un caine, un caine care mi-a fost tare drag si de care imi va fi intotdeauna dor. Numele lui era Sultan, iar jurnalul ii poarta, desigur, numele. Sa dati clic pe link, daca doriti sa cititi povestea unui caine, sa vedeti prin ce aventuri a trecut candva Sultan, cainele meu, si ce ganduri avea pe vremea cand era pui. Daca va place, nu uitati sa o recomandati si altora. In acest fel, cainele se va bucura (de acolo, din ceruri, din raiul cainilor) si se va grabi sa mai scrie si alte povesti. 

Sultan s-a dus de mult... In urma lui au ramas dorul si dorinta de a avea un alt caine. S-a nimerit sa fie Bruno, despre care eu scriu deseori pe vienela.ro. Astazi vreau sa pun doar o poza cu Bruno, o poza facuta ieri, cand l-am surprins strigand la vecinii mei:

-Hei, voi astia care ati plantat blocul aici, sa il dati la o parte, ca nu mai ajunge soarele pe trotuar!

Rucsac de dama Evelyn

M-am tot intrebat vreme de cateva zile ce sa ii cumpar cadou nepoatei mele la implinirea varstei de 14 ani. Este perioada cand fetele incep sa devina pretentioase, sa isi doreasca lucruri de calitate, iar eu nu dispuneam de un buget foarte mare si parca as fi vrut sa ii ofer mai multe daruri. Intr-un final, m-am decis sa ii cumpar cateva carti potrivite varstei sale si, pentru ca am vazut la cumnata mea ca i-a cumparat fetei o rochie draguta, lunga pana aproape de glezne si despicata in parti pana la jumatatea coapsei, am decis ca s-ar potrivi foarte bine la tinuta un rucsac evelyn din piele ecologica, avand atat maner, cat si barete pentru umar. Cu alte cuvinte, il poate folosi fie in zilele cand mergem pe undeva la plimbare, cat si atunci cand merge la scoala. 

Mie rucsacul evelyn mi se pare tare dragut si cred ca se potriveste oricarei fete sau femei, indiferent de varsta pe care o are. Poate fi luat la serviciu, la plimbare, in vacante, la scoala. Este spatios, este comod, are un pret foarte bun, dar mai presus de toate este elegant,

Hoverboard - un cadou excelent

A fost nevoie de numai cateva zeci de ani pentru ca lumea sa se schimbe complet si tot ceea ce stiau oamenii candva sa para ca nu mai exista, pentru ca astazi lucrurile sa se reintoarca, incet, incet, la ceea ce deplangeau batranii - si anume vremurile cand joaca se desfasura afara, in aer liber. As vrea sa dau astazi un singur exemplu, cel legat de felul in care se jucau si se distrau tinerii si copiii. Generatia cu cheia de gat (copiii crescuti in comunism) isi petrecea tot timpul liber alergand, batand mingea, construind jucarii etc. De cum au avut acces la calculatoare si internet, copiii s-au ascuns in case si rareori au mai fost vazuti batand mingea pe afara. Dar iata ca, odata cu aparitia unor jucarii deosebite, asa cum este celebrul hoverboard, copiii si tineri ies din nou din case, stau in aer liber, se distreaza asa cum o faceau si parintii lor sau chiar mai bine. 

Un hoverboard poate fi utilizat atat de catre copii, cat si de catre adulti, iar daca veti privi cu atentie pe strazi, veti observa tot mai multe persoane, de toate varstele, care se distreaza cu acest soi de gadget. Pentru ca da, felul in care a fost construit si motivele pentru care este folosit face ca acest hoverboard sa poata fi deopotriva jucarie si gadget. Copiii si-l doresc pentru ca pot face miscare si mai ales concursuri intre prieteni, iar toti ceilalti ii apreciaza insusirile.

O primavara mult prea rece

2017 ne-a adus o primavara mult prea rece. Atat de rece, incat in data de 10 aprilie noi inca mai tinem centrala termica aprinsa, iar daca o oprim, tremuram de frig in casa. Nici nu va puteti imagina cu cata nerabdare am asteptat sa plece iarna si cat de tare m-am bucurat cand am vazut prima data soarele de primavara in acest an. Din pacate, era si continua sa fie un soare cu prea multi dinti ascutiti care musca din pielea sensibila a frigurosilor. 

Culmea este ca altii nu par sa sufere asa cum sufar eu in lipsa razelor calduroase de soare. Am iesit ieri dimineata cu Bruno la plimbare si am intalnit un tanar domn care isi plimba, la randul sau, catelusa. Diferenta dintre noi era ca eu purtam in spate intreg sifonierul (vorbesc aproape serios: aveam colanti si blugi, tricou, pulover si o geaca de fas, de primavara), iar el era in pantaloni scurti, maieu, slapi. 

Ceasuri de mana pentru barbati

E destul de greu, si totusi atat de placut, sa cauti in multitudinea de ceasuri de mana care apar pe piata, sa te imaginezi purtand unul sau altul dintre ele sau chiar ajungand sa le comanzi pe cele care iti plac foarte mult si care s-ar potrivi tinutelor tale. La prima vedere poate parea o afirmatie facuta de o femeie, insa ceea ce scriu astazi a fost rostit de un barbat. Pana la urma, traim vremuri in care si lor le place sa fie permanent la patru ace, sa faca impresie buna oriunde ar merge. Nu stiu daca ati remarcat, insa barbatii care poarta ceasuri la mana au un aer rafinat, dau senzatia ca sunt eleganti chiar si atunci cand sunt imbracati cu blugi si tricou. Explicatia este la indemana oricui: dintotdeauna, simplitatea a fost cea care a conferit eleganta omului. Tocmai de aceea imi doresc sa recomand astazi niste ceasuri barbati deosebite, ceasuri care pot fi purtate la mana in orice imprejurare si la orice fel de tinuta. In plus, au si preturi bune, astfel incat sa poata beneficia de promotiile din magazinul online adona.ro atat cei care dispun de bani foarte multi, cat si ceilalti.