Ganduri de luni dimineata

Impulsionata de gestul Ninei, care m-a trecut in blogroll si cu acest blog, m-am gandit ca nu e frumos din partea mea sa il abandonez, sa trec pe aici

numai cand mai prind cate un advertorial de scris. Un loc in blogroll inseamna o recomandare, nu? Este adevarat, in ultimul timp am prins multe advertoriale si m-am vazut nevoita sa scriu mult mai mult decat aveam in plan, dar nu pot spune ca mi-a parut rau. :) La mai multe! :)

Ok, m-am decis sa scriu. Dar despre ce sa scriu aici? Cateva idei as avea, insa, in egoismul meu, parca am senzatia ca le-ar sta mai bine pe vienela.ro, acolo unde ma citeste mai multa lume. Sa scriu despre ceea ce uneori ma doare si ma seaca? Nici asa nu este bine, pentru ca ma citesc prea multi. :) Sa insir balarii care nu spun de fapt nimic? E ca si cum nu as scrie. 

Sunt ganduri de luni dimineata, cand se spune ca nici iarba nu creste, desi, daca ascult stirile si ma uit pe geam, capat convingerea ca natura nici nu a dormit in aceasta iarna-neiarna. Soarele este luminos si are puterea de a incalzi, iarba e verde si pomii stau sa inmugureasca. Nu e bine, insa putini isi dau seama de asta. Cei mai multi se bucura ca nu trebuie sa care sifonierul in spate. 

Am vazut ca Editura All a scos cartea Kon-Tiki cu pluta pe oceanul Pacific, pe care o puteti cumpara cu 29,90 lei si mi-am amintit de copilarie, de vremea cand in biblioteca mea statea, la loc de cinste, Terry pe urmele lui Kon-Tiki, scrisa de Bengt Danielsson, carte pentru copii, amuzanta, plina de invataturi si disparuta intre timp, multumita unei vecine care a uitat sa mi-o inapoieze.

Ma gandeam ca ar fi dragut ca editura sa publice si varianta lejera, pentru copii, stimuland astfel mamicile sa cumpere ambele carti. Eu una sigur le-as cumpara. Ma intreb daca, in schimbul unor recenzii, nu as putea primi cartea scrisa de Thor Heyerdahl?