miercuri, 15 ianuarie 2014

Cine zboara in cer si are coada...

As fi fost tentata sa spun COMETA, insa nu ar fi avut nici un farmec. Toata lumea stie ca are coada cometa. Poate daca spuneam randunica sau chiar vultur?
Plictisitor, nu? Pana si copiii de gradinita ar putea spune cateva cuvinte despre pasarile cerului, despre zborul lor inalt si cozile etalate cu mandrie. Sa fie avionul? El zboara in cer si are coada. Seamana cu o pasare argintie, in care razele soarelui se opresc si impart cu darnicie lumina, ca norii sa isi oglindeasca frumusetea. Oare ce cauta de fapt cel care a ajuns pe blogul meu scriind cuvintele ce acum au devenit titlu de articol?

Sunt tentata sa spun ca visul zboara in cer si are coada. El lasa urme albe, luminoase, pe seninul de azur. El ne da imboldul de a incerca, de a lupta, de a duce la capat ceea ce ne propunem. Ce ar fi omul fara visuri inalte, fara memoria si gandul care sa ii spuna ce a facut, sau ce ar fi putut face pentru ca imaginarul sa se transforme in real? 

M-am inaltat pe varfuri si am privit in zare, sperand sa vad manastirea Cheile Turzii sau orice alta manastire. Nu, nu o cautam din priviri pentru a spune rugaciuni, ci pentru a simti linistea si seninul atunci cand nu le puteam descoperi acasa, in orasul meu. Scriam in gand propozitii, asezam cuvintele in fel si chip, sperand sa gasesc formula perfecta, cea care sa ma poarte pe aripi de visare hat, departe, acolo unde multumirea sufleteasca este stapana.

Mi-am asezat urechea pe pamantul inghetat, incercand sa aud muzica valului ce se izbea necontenit de plaja din statiunea Eforie Nord, locul unde multi spun ca s-au relaxat, ca si-au gasit pacea si au reusit sa reaseze zambetul la locul lui. Eu nu am calcat pe acolo pana acum. Exceptie fac scurtele plimbari cu masina, din statiune in statiune, in cautarea celui mai bun loc de pe litoral. Nu stiu cum, dar mereu am ales Venus, pentru linistea sa, ori Costinesti, pentru a ma pierde in aglomeratie. Poate ca a sosit clipa schimbarii. 

Ce imi voi permite, de fapt, tinand cont ca banii mei zboara in cer si lasa in urma o coada? Cum ce coada? Cea bina afumata, pentru ca banii mei se transforma in tigari, tigari ce ard si scot fum, fum ce urca la cer, umbrindu-mi visurile... Pana la urma, cine zboara in cer si are coada? 

2 comentarii:

  1. Drăguţă căutare. În rest să te ajute Dumnezeu să ajungi oriunde vrei. Cât despre vise, acelea zburdă libere, chiar şi când ne sunt tăiate ...cozile.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ştiu prea bine cum e cu ţigările astea! :)

    RăspundețiȘtergere