S-a introdus religia in scoli si imediat, Romania s-a impartit iar in doua, asa cum obisnuieste poporul ei de fiecare data cand un subiect nou ii invioreaza mintile pana atunci amortite. Unii au fost extrem de multumiti, caci e normal ca, intr-o tara crestina, cu copii botezati in primele luni de viata,
sa existe si posibilitatea ca cei tineri sa inteleaga de ce au fost botezati fara sa li se ceara acordul. Sigur, printre cei care au aplaudat initiativa s-au numarat si persoane care gandeau ca studiind in scoli religia, copiii vor avea mai mult respect, mai multa teama si vor pasi pe calea cea dreapta, calea trasata de cuvintele Domnului.
La polul opus, vocile care s-au ridicat pentru a condamna introducerea religiei in scoli, veneau cu multime de argumente, majoritatea pertinente, dupa umila mea parere. De ce trebuie ca tinerii sa studieze in scoala numai religia crestin-ortodoxa? De ce preotii care predau lectii in scoli ii obliga pe copii sa mearga la biserica, daca isi doresc note bune la aceasta materie (caci da, de acum ii putem spune materie scolara)? De ce ne dorim sa indoctrinam copiii la varste atat de fragede, cand nu au discernamant? De ce nu le lasam copiilor libertatea de a-si alege propria religie, dupa nevoile lor? De ce, daca tot am introdus religia in scoli, nu le punem la dispozitie si Biblia cu concordanta si explicatii, ca fiecare elev sa poata studia aceasta materie ca pe orice alta materie?
Din cate stiu eu, aceasta Biblie este ideala pentru studiul personal, caci a fost revizuita ortografic, are explicatii cu duiumul, are materiale ajutatoare, harti, ba chiar si cuvintele Domnului subliniate cu rosu. Este o editie de lux, invelita in piele neagra, are index, pentru a putea fi usor parcursa si usor de ajuns la pasajele dorite, a fost lucrata atent, cu margini aurii si cu fermoar, si poate fi pastrata intreaga viata, nu numai pe parcursul unui an scolar. Tin minte ca in primul an scolar, baiatul meu nu a avut nici un fel de manual si nici doamna care preda la clasa lui religia nu a adus materiale ajutatoare.
Inca nu stiau sa scrie (oficial abia invatau literele), asa ca la orele de religie erau pusi sa deseneze diverse scene de natura religioasa, asa cum le puteau ei imagina. Unii aveau deja un mic bagaj de cunostinte, adus de acasa, altii auzeau pentru prima data de Isus, de sfanta treime, de fecioara Maria, de ingeri si de minunile infaptuite de fiul Domnului (nici copilul meu nu stia mai mult decat povestea cu pestii si painile ce s-au inmultit, pentru a hrani multimea adunata in jurul lui Isus). Inca imi este drag primul desen facut in acest mod de fiul meu, desen ce reprezenta cerul si pamantul, omul simplu si divinitatea, pamanteanul si nepamanteanul.
Credinciosi sau nu, crestini sau nu, eu raman la parerea ca ar trebui, daca vrem sa facem lucrurile bine, ca fiecare om sa citeasca Biblia cu concordanta si explicatii, dar si alte carti de religie, pentru a fi la curent cu religiile importante ale popoarelor lumii, caci suntem saraci spiritual daca nu stim si cum vad altii divinitatea, daca nu reusim sa acceptam ideea ca nu toti cred in acelasi Dumnezeu si daca nu reusim sa respectam aceasta stare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu