Va povesteam ieri ca m-a tentat nepoata mea cu un pui de caine lup, despre care aproape intreaga zi nu am reusit sa aflu ce varsta are. Ba ca are doua luni, ba trei saptamani, ba trei saptamani de cand a facut ochisori. Aseara eram convinsa ca are o luna si jumatate, ceea ce il facea destul de potrivit pentru despartirea de mamica. In aceasta dimineata mi-a trecut prin cap sa intreb daca puii au dinti sau musca cu gingia,
pentru ca nepoata mea imi tot scria ca o prind cateii de maini. Asa am aflat ca nu au inca dintisori, deci mai mult ca sigur au mai putin de o luna de viata.
Stiind ca ei nu i se permite sa aduca animale in casa, nepotica mea arde de nerabdare sa imi aduca puiul de caine lup, pentru a se putea juca cu el in fiecare zi, caci sta la doua blocuri de noi si oricum vine foarte des pe aici. Insista sa imi aduca astazi puiul, desi eu ii tot spun ca este devreme, ca mai trebuie lasat cu mama lui, sa se hraneasca si sa invete chestii de baza de la ea. Sper sa ma asculte si sa nu imi faca vreo surpriza...
Oricum va trebui sa bat drumul pana acolo, caci vreau sa aleg eu puiul de caine, iar micuta trebuie sa invete ce inseamna rabdarea. O inteleg, stiu ca a fost mereu ferita de animale si ca are o teama instinctiva de ele, pe care vrea sa o depaseasca cu ajutorul meu, insa este foarte important sa las intai natura sa desavarseasca treburile. Apoi vom avea timp sa ne bucuram de catel, sa ne jucam cu el, sa il invatam ce va fi de invatat si chiar sa invatam de la el. Va tin la curent cu evolutia lucrurilor... :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu