Sunt zile cand simt cum dorul de tine ma cuprinde in plasa, cum ma invaluie fara pic de menajamente, cum imi furnica pielea si ma lasa epuizata pe o margine de pat, cu privirea pierduta in gol, cu bratele inerte. Tu nu imi auzi chemarea, nu simti cum incerc sa adun toate gandurile de iubire si sa le trimit spre tine. Sau poate ca nu iti pasa. Pe tine toti te iubesc... De ce ti-ar pasa de durerea din inima mea, de ce ti-ar fi mila de dorul meu, de ce ai accepta sa lasi totul si sa vii la mine, sa te pot imbratisa cand imi este frig, sa iti pot canta cand imi este bine, sa iti simt dulceata pe buze, sa te pot avea langa mine pana in ziua cand trupul meu va striga: gata, nu mai vreau, nu mai pot, m-am saturat? Mi-e dor de tine si dorul ma seaca incet, iubita mea ciocolata! Si nu-i nimeni acasa pentru a mi te cumpara, iar eu inca mai am treaba... Mi-e dor de tine,
minunata Poiana cu crema de alune!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu