Dulceata de visine de la Bunicel.ro

Daca as fi vreodata intrebata care clatite sunt cele mai bune, as raspunde fara sa ezit ca cele cu dulceata de visine sunt preferatele mele si ca pe ele le recomand tuturor, ba le si pregatesc daca mi se cere. Nu orice dulceata, ci musai cea cumparata de la Bunicel.ro, manufacturata in mod traditional romanesc (la ceaun, pe foc de lemne), dupa ce fructele curate si sanatoase au fost culese dintr-o livada ce se afla in judetul Arges. Intrand pe site-ul bunicel.ro vezi descoperi ca absolut toate produsele sunt prezentate intr-un mod profesionist, ca fiecare client in parte sa stie despre ce este vorba, sa poata alege in cunostinta de cauza, ba chiar vezi gasi si diverse sfaturi si informatii legate de proprietatile fructelor din care sunt preparate dulceturile, de beneficiile pe care le ofera organismului uman, dar veti vedea si ca au preturi extrem de bune, tentante pentru fiecare dintre noi.

Trebuie sa stiti ca dulceata de visine mie imi aminteste de copilarie, de zilele in care mergeam cu bunica mea la una dintre prietenele ei, o doamna parca venita din alte timpuri, mereu eleganta, mereu primitoare, mereu cu un zambet larg pe chip. Ne servea cu dulceata de visine.

Cuvinte clopotei

V-am spus oare cat de tare ma fascineaza noul meu blog de pisici? Acolo scriu cu mare placere, poate si pentru ca abordez subiecte nepretentioase, fac articole scurte (nu cred ca am trei care sa depaseasca 300 de cuvinte), pun multe poze facute chiar de astea doua manute ale mele si vorbesc despre doua fiinte care imi plac maxim, care au ajuns sa faca parte din familie si sa toace finantele familiei. :)) Acolo nu caut musai cititori de bloguri, ci ma multumesc cu cititorii de poze, daca vor sa vina. E drept, nu ma oboseste acel blog, insa micul efort depus pentru un blog in plus chiar ma seaca de puteri, mai ales ca intre timp am mai gasit cateva chestii bune in care sa ma implic si incerc sa fac totul cat mai bine posibil. De unde sa imi mai ramana energie si pentru amaratele astea de bloguri secundare? As scrie mai des pe ele (poate) daca macar as reusi sa gasesc de undeva niste idei bune de dezvoltat. Dar mintea imi e prea obosita si, de cum deschid unul dintre bloguri pentru a scrie, in gand imi rasuna doar cateva cuvinte-clopotei:

Fructul noni

Nu mai retin exact unde am citit prima data despre fructul numit noni si nici nu cred ca este atat de important incat sa caut printre amintiri. Cert este ca mi-a atras atentia in primul rand prin forma pe care noni fruct o are, apoi prin beneficiile pe care le aduce omului. Citeam in acel articol ca fructul noni intareste imunitatea organismului, scade hipertensiunea arteriala, trateaza insomnia, despresia, artrita, alergiile si, ceea ce mi-a atras cu adevarat atentia, ii poate scapa pe fumatori de dependenta. Ah, ce este cu acest fruct noni si unde poate fi gasit? m-am intrebat imediat, caci tare mi-as dori uneori sa ma pot lasa de fumat, sa nu mai irosesc bani pe tigari si sa fiu sigura ca duc o viata curata, sanatoasa. Am cautat intai si intai pe wikipedia, locul unde poti gasi si ce vrei, si ce nu vrei. Iata ce informatii am gasit acolo despre acest fruct noni:

Castiga bani pe internet

Mi-am facut cont pe http://lucreazaonline.ro/674 mai mult din curiozitate, pentru ca vazusem la o colega bloggerita un anunt de genul: castiga bani pe internet in mod simplu si placut. Aceste cuvinte par de-a dreptul magice, au darul de a atrage pe oricine, caci omul se fereste de munca grea, desi se spune ca ea l-a innobilat. Am intrat pe site, mi-am facut rapid cont, mi-am aruncat o privire pe joburile care erau disponibile si am rezolvat doua dintre ele, pentru a vedea cum sta treaba. Apoi am inteles ca pot castiga bani facand oamenilor cunoscut acest site si imediat situatia s-a schimbat. 

Castiga bani pe internet fara efort!

Apa Perla Moldovei

Cand ma gandesc la puritate, la finete si la natural, prima imagine care imi vine in fata ochilor este a unei perle abia extrase dintr-o scoica de pe fndul oceanului. Cand aceasta perla este a Moldovei, gandul imi fuge spre apele curate ce strabat aceasta regiune, la tot ceea ce poetii au cantat de-a lungul timpului, preaslavind un pamant bogat, roditor, curat, unde traditia si naturaletea reprezinta cea mai mare bogatie a omului. Nu pot uita cat de mult ma incantau in copilarie descrierile din cartea Pe drumuri de munte a lui Calistrat Hogas, carte primita drept premiu dupa nu mai retin care an scolar (probabil terminasem clasa a doua sau a treia). Le-am citit si recitit de cateva ori de-a lungul timpului. De acolo am aflat, inainte ca ochii mei sa vada, ca Moldova ascunde peisaje de vis si ape cristaline, adevarate perle ale naturii.

Cum as fi putut sa nu incerc, atunci cand am desoperit-o, oferta apa perla moldovei,

De ce prefer spanacul congelat

De ce prefer spanacul congelat? Pare o intrebare stupida, insa mi-a fost pusa de cateva ori in ultimii ani, asa ca am decis sa scriu pe blog, ca toata lumea sa stie si eu sa imi amintesc atunci cand prin piata imi va face cu ochiul vreun manunchi de spanac proaspat. Totul a inceput in copilarie, cand mama ma punea sa rup cotorul fiecarei frunze, apoi sa spal spanacul in nu stiu cate ape, ca nisipul si melcii sa se scurga la canalizare. In tot acest timp copiii se jucau pe afara, alergau si tipau fericiti. Ati pregatit vreodata un manunchi de spanac? Stiti cate frunze are in el? Stiti ce plictisitor devine la un moment dat sa rupi la cotoare? 

Dupa ce am crescut, am inteles ca nu acolo se termina treburile. Spanacul trebuie oparit, taiat, gatit. Asta mai rapeste o groaza de timp si te face sa renunti la ideea ca ti-ar putea fi pofta de spanac. De ce prefer spanacul congelat?

Ce fel de verighete se poarta acum?

Verigheta este simbolul dragostei, al armoniei si al uniunii dintre doua persoane si se poarta pe degetul inelar al mainii stangi. Spunea Sfantul Isidor de Sevilla in Etymologiae ca pe inelarul stang avem o vena ce duce direct la inima, motiv suficient de bun pentru ca viitoarele generatii sa purta inelul iubirii intreaga viata pe acelasi deget si sa transmita mai departe traditia. Ca o informatie despre care puteti discuta cu prietenii atunci cand va alegeti inelele de nunta, e bine sa stiti despre cuvantul verigheta ca reprezinta diminutivul cuvantului veriga, format cu sufixul -eta. Tot legat de verighete, vreau sa va spun o mica poveste ce imi facea pielea de gaina cand eram copil. Mamei mele i-a ghicit in verigheta un prieten (de atfel foarte cu picioarele pe pamant, judecator de profesie). O vraja simpla, facuta la miezul noptii, cu verigheta aruncata intr-un pahar cu apa, ca fata sa isi vada ursitul. Intamplator sau nu,m profetia lui s-a implinit...

Acest articol nu se vrea totusi a fi o istorie a verighetelor, nici o antologie de povetiri mai mult sau mai putin fantastice, insa imi place sa le amintesc celor ce nu stiu ca pana mai anii trecuti verighetele erau din aur galben (la cei instariti) sau din argint (la cei mai putin instariti). Ce fel de verighete se poarta acum?

Bijuterii romantice de la LaFemmeCoquette

Aud uneori in jurul meu vorbindu-se despre romantism. Unii o fac cu emotie in glas, adevarati visatori indragostiti de iubire, altii incearca sa para detasati complet de aceasta notiune si de tot ceea ce implica ea. Daca ne dorim romantism, il putem gasi oriunde in jurul nostru, in filme, in carti, in muzica, in natura, ba chiar si in bijuteriile de la LaFemmeCoquette. Cand am vorbit prima data despre romantismul bijuteriilor, prietene mele s-au uitat ca la una scapata de la Marte, asta ca nu nu spun ceva mai rau de atat. Ce inseamna bijuterii romantice? m-au intrebat ele nedumerite si totodata foarte curioase. Mi-a fost greu sa le explic in cuvinte ceea ce intuiam cu sufletul, insa am reusit pana la urma. 

Pentru mine, o bijuterie poate fi romantica prin forma, materialul sau culoarea pe care le are sau poate fi romantica prin ceea ce doreste sa transmita, prin destinatia pentru care a fost conceputa, prin felul in care este oferita.

Cuverturi de pat 3D

In prima clipa am ramas surprinsa afland ca au aparut pe piata cuverturi de pat 3D, apoi mi-am amintit ca traim intr-un secol uluitor, in care trecerea de la gand la fapta se poate realiza intr-o clipita, cat te-ai intinde in lenjerii de pat proaspat spalate si ai trage un pui de somn. M-am uitat la pozele lor si am decis ca vreau si eu, mai ales ca pe site-ul lenjeriipat-outlet.ro le pot comanda profitand de oferta 1+1 gratis, ceea ce mi-ar conveni de minune, lucru pe care l-am recomandat si prietenilor mei. Sunt voci care sustin ca romanul e tot timpul cu ochii dupa oferte, dupa promotii, dupa reduceri. E adevarat, insa nu vad unde e problema. De ce sa cumpar dintr-un magazin o cuvertura, cand pot, dintr-un alt magazin, sa cumpar doua cuverturi la acei bani? Doar ca sa ma laud ca ma dau banii afara din casa, ca nu ma intereseaza ofertele promotionale? Ce soi de mandrie e asta?

Fac uneori niste poze...

Aveam candva un aparat de fotografiat destul de bun pentru acele vremuri. Prietenii imi spuneau ca reusesc sa fac poze interesante, insa eu, in modestia mea, replicam intotdeauna ca este doar meritul aparatului si chiar asta credeam in sinea mea. Din pacate, nu mai am poze, caci in nebunia mea de atunci le-am rupt pe toate. O lunga perioada de timp am stat fara aparat de fotografiat, iar cand am primit unul am considerat ca este mai destept decat mine (desi multi ar spune ca e un model vechi, simplu) si m-am ferit de el. 

De cand am deschis blogul de pisici, nevoia m-a impins sa fac adevarate sedinte foto cu felinele mele si cu cele intalnite pe strazi. Mi-am amintit rapid cat de mult imi placea candva sa fotografiez, iar pozele pe care le-am facut zilele astea imi dovedesc ca prietenii mei aveau probabil dreptate. Fac uneori niste poze

Un vis cu centrale termice Iasi

Am avut candva o sansa unica, de care nu am profitat si pe care o regret nespus chiar si acum, dupa 20 de ani si dupa ce toata lumea mi-a spus ca ar fi fost o alegere gresita. Am avut sansa de a cumpara o casa intr-un sat din judetul Iasi, la cativa pasi de socri mei si de toate rudele fostului meu sot. Casa era micuta, batraneasca, dar in jur avea teren mult si era pozitionata intr-o zona de o frumusete rara, cu dealuri inalte si cu un rau ce curgea cuminte peste drum, impartind satul in doua parti. Mama mea s-a opus din rasputeri, sustinand ca i se trage moartea daca isi vede nepotul mutat din Ploiesti undeva in fundul pamantului, intr-un sat uitat de lume. Tatal copilului a ramas cu gura cascata ca la dentist, apoi a strambat bine din nas si mi-a spus ca el nu se intoarce de unde a plecat, ca scopul lui in viata nu este sa curete la porci si sa arunce boabe la gaste si ca nu vrea nici pentru femeia si copilul lui o asmeenea viata.

Despre strada mea

Am dat intamplator prin blogosfera peste o leapsa de demult si m-am decis sa intru in joc. Strada mea, aceasta era tema. Cumva, aceasta leapsa m-a facut sa descopar faptul ca incep sa ma acomodez (dupa mai bine de 8-9 ani) cu locul in care imi traiesc viata, desi nu as fi crezut ca se va mai intampla vreodata. Ma simteam atat de ancorata in trecut in aceasta privinta, incat toate visele mele erau legate de vechia casa, de locurile unde am copilarit. Atunci cum de mi-a venit sa scriu despre strada pe care locuiesc acum? E drept, nu am scris chiar de bine, pentru ca nu este bine, nu este chiar ce mi-as dori, insa am recunoscut ca as putea ajunge sa iubesc aceasta strada, caci ea mi-a adus in viata un nou zambet, zambetul amuzat, iubitor si ingaduitor pe care il afisez cand imi vad pisicutele. 

Filmari cu camera video

In mod cu totul intamplator, in timp ce butonam de zor telecomanda in cautarea unui film oarecare, am ajuns pe un program romanesc unde tocmai se difuzau stirile. Si tot intamplator (sau nu?) stirea bomba a acelei televiziuni era ca un filmulet oarecare de pe youtube a reusit sa adune in cateva zile peste 2 milioane de vizualizari. Siderata, am ramas cu degetul pe telecomanda si cu ochii in televizor. Pe bune? Asta este stire de dat seara la televizor? Nimic mai important nu s-a intamplat in lume zilele astea, nimic care sa scoata omul din amorteala intelectuala in care ne tot scaldam de niste ani buni? Se pare ca romanilor asta le place si asta cer, caci altfel probabil nu am avea ocazia de a afla la stiri despre toti nebunii lumii care isi cumpara o camera video si se filmeaza in cele mai ciudate ipostaze. Sau poate ca vina o poarta televiziunile care, incetul cu incetul, ne distrug intelectul (iote ca facui si o rima involuntara). :)

Verighete din argint

Povestea lor de dragoste ar putea fi povestea oricarei perechi, insa fericirea care inca li se citeste in ochi, la peste 20 de ani de la casatorie, rar poate fi vazuta la alte cupluri, chiar si cu mai putini ani de mariaj in spate. S-au cunoscut in liceu, s-au placut inca din prima clipa, au devenit in curand nedespartiti, si-au declarat iubire vesnica si au luptat cu intreaga omenire pentru dragostea lor. De cum au terminat scoala s-au decis sa se casatoreasca, desi parintii lor aveau alte planuri pentru ei si nu erau dispusi sa le incurajeze "nebunia". Nici unul dintre ei nu a mers mai departe, la facultate, desi invatasera bine intotdeauna si sansele pareau sa le surada.