Rockeri vs rromi la Ploiesti

Vorbea anul trecut baiatul meu despre rivalitatile dintre rockeri si manelisti, despre faptul ca uneori muzica imparte oamenii pe categorii, ba chiar trezeste in ei spiritul combativ, insa mie mi s-a parut a fi o exagerare
pe care am pus-o pe seama varstei si a lipsei de experienta in viata, specifica adolescentilor. Nu imi venea sa cred ca nu poti fi primit intr-un grup doar pentru ca nu asculti acelasi gen de muzica. Am trait acest moment aseara, in parcul de la Sala Sporturilor Olimpia din Ploiesti, la concertul in aer liber.
Bazinul imens a fost golit de apa, pentru ca spectatorii sa poata vedea de aproape artistii urcati pe scena asezata pe insula. Am stat in fata, foarte aproape de rockerii care facusera cerc si se izbeau umar in umar, in joaca ce le descatuseaza energiile si pornirile violente, un mod de a elibera organismul de furia ce zace in stare latenta in orice mascul, dupa parerea mea.
Asa se face ca am surprins in cele mai mici amanunte momentul in care un rocker ras si tatuat a intors multimea cu spatele la formatia ce canta pe scena, a ridicat mainile in aer si a strigat, influentandu-i si pe cei din jurul lui sa urle: "M_ _e la tigani! M_ _e la tigani!". Dincolo de bucuria de o clipa, venita din tot ceea ce am acumulat in viata legat de rromi, mi-am dat imediat seama ca o asemenea manifestare este inadmisibila.
In jurul meu fusesera pana atunci multi rromi, oameni care se distresera pe muzica rock, dansasera si bausera alaturi de romani. Strigatele i-au pus pe fuga, iar pe mine m-au umplut de spaima si revolta. Nu putem avea pretentii ca suntem civilizati, ca vrem sa fim respectati, daca la cel mai mic semn ura iese la iveala, daca ne comportam atat de violent verbal.
Raman la convingerea ca seara s-ar fi putut transforma intr-un macel daca se insista cu acele strigate, cu acel indemn la ura si violenta fata de o etnie alaturi de care traim zi de zi. Am inteles cat de usor i-a fost lui Hitler sa manipuleze populatia, sa atraga adepti ai miscarii, pentru ca acelasi lucru s-a intamplat si aici, doar ca la o scara mult mai mica. Nu erau rockeri vs rromi, ci albi contra negri.
Ceea ce se intampla nu mai avea nici o legatura cu muzica rock sau cu manelele. Era superioritatea omului alb fata de cei care aveau o alta culoare, un alt mod de viata. Era poate descatusarea urii adunate in timp fata de cei care in viata de zi cu zi se poarta atat de urat cu baietii care poarta parul lung. Era un moment grav, in care se putea intampla orice. In jur erau copiii care au bagat la cap ca rromii trebuie alungati de la concerte. Asta ne dorim de la copii, asta ne dorim pentru viitor?