Legenda împăratului Hurom

      Legenda spune că, pe vremea când oamenii începuseră să fie preocupaţi de sănătatea lor, fructele şi legumele proaspete puseseră la cale un adevărat complot, pentru a se salva de la cumplita moarte care
le aştepta. Se dusese zvonul în intreaga lume că nici un măr ionatan nu scăpase întreg, nici o banană nu rămăsese în coajă, nici o pară zemoasă nu mai simţise dinţi hulpavi atingând-o, nici un morcov nu rămăsese ascuns în nisip, nici o ţelină nu mai fusese folosită în salate, de când apăruseră în lume storcatoare cu presare la rece.
      Împăratul Hurom, storcatorul, şi multiubita sa fiică adoptivă, Vienela, obişnuiau de la o vreme să îşi petreacă dimineţile împreună, la un pahar de suc proaspăt stors, trei felii de pâine cu brânză şi două vorbe. Fata îşi schimbase programul de dragul lui. Ieşirile cu bicicleta la o plimbare în părculeţ urmau întotdeauna după întâlnirea cu împăratul Hurom (despre care puteţi afla detalii aici), cel care îi oferea sucuri pline de nutrienţi, vitamine, antioxidanţi, minerale şi enzime. La fel începuse şi acea dimineaţă...

      În bucătărie o aştepta Chandra, căţeluşa ce părea să aibă mărgele in loc de ochi, păzindu-l cu drag pe mândrul împărat Hurom, cel care făcea parte din marea familie de storcatoare de fructe. Mâna fetei se întinde spre coşul de răchită în care stau cuminţi două mere verzi, o banană, o pară coaptă, o sfeclă roşie,o portocală parfumată şi un fir de pătrunjel. Nu simte privirile încruntate ale fructelor, nu simte atmosfera tensionată, nu simte aşteptarea încordată a locuitorilor din coş.

      Axul melcat din ultem (un polimer de 8 ori mai tare decât melamina) începe prin a mastica şi stoarce zemoasa portocală, pătrunjelul şi para. Se aude un fâsâit şi din bietele fructe presate la rece nu mai rămâne decât sucul cu gust şi culoare naturală şi niste reziduri uscate, asemănătoare celor rezultate din stoarcerile industriale. Vine rândul bananei, care se înmoaie de teamă şi se lasă presată de toată puterea celor 70 de rotaţii pe minut şi a celor 150 w necesari în tehnologia LSTS (Low Speed Type Screw), patentată de către marele împărat Hurom. 

      Merele verzi, fiind mai tari, au crezut că se vor putea împotrivi. Unul dintre ele s-a lăsat să alunece de pe masă într-o mişcare rotundă, însă Chandra a fost atentă şi a lătrat scurt, avertizând-o pe Vienela. Bine-nţeles că sistemul inovator patentat Slow Squeezing System, care stoarce fără frecare, fără să încălzească sau să aereze sucul, nu s-a lăsat impresionat de plânsul şi tertipurile merelor. Acesta fusese principalul motiv pentru care fata se lăsase adoptată de către argintiul împărat Hurom. 

      Toate fructele şi legumele lumii (până şi iarba de grâu sau germenii) îşi puseseră speranţele în sfecla roşie, cea plină de curaj, de fier şi de vitamine. Dar visul lor s-a spulberat rapid! Cine se putea împotrivi împăratului Hurom, atunci când el dorea să ofere Vienelei un suc proaspăt, cu mai multe vitamine decât în cazul altor storcătoare? Complotul fructelor a fost înăbuşit din faşă de către puternicul împărat Hurom, iar Vienela şi-a putut începe dimineaţa într-un mod sănătos, la ea acasă!

      După plecarea Vienelei la lucru, împăratul Hurom a exclamat, ca şi Cicero cândva: "O tempora! O mores!", gândindu-se la revolta fructelor şi legumelor. 

Articol scris pentru proba 2 din cadrul competiţiei SuperBlog 2013.