Viaţă de blogger

      În viaţă nu putem realiza neapărat doar lucruri măreţe, pentru că nu toţi ne naştem pregătiţi să facem faţă provocărilor, nu toţi avem puterea de a schimba lumea. Unii, conştienţi de puterile

de care dispun, îşi fac un scop din a lupta pentru mai bine. Alţii, mai comozi sau doar conştienţi de puţina lor însemnătate, aleg să stea pe margine şi să privească la spectacolul oferit de cei activi.

      Eu fac parte dintr-o a treia categorie şi sunt, poate, unicul ei reprezentant. :) După ce ani la rând am încercat să schimb mentalităţi, după ce alţi ani am trecut prin viaţă nepăsătoare la problemele grave ale omenirii, într-un final mi-am găsit locul pe pământ, un loc simpatic, pentru care mulţi mă vor invidia.

      Mi-am dat demisia şi m-am încuiat în casă. Fotoliul îmi este mamă zi de zi, mă strânge între braţele lui calde, protectoare. Biroul îmi este frate mai mare, îmi ţine în ordine jucăriile şi mă ajută să par importantă în ochii celorlalţi. În afară de faptul că scriu pe trei bloguri şi citesc alte 200 de bloguri, nu fac nimic interesant la calculator, însă acesta trebuie să rămână secretul nostru.

      Cei care mă văd trează de la ora 5 a dimineţii, înconjurată de pixuri, hârtie (post-it-uri neon în principal), produse de birotică şi papetărie, îşi imaginează că munca pe care o depun este de o importanţă capitală, că nu suferă amânare şi nu poate fi lăsată pe mâna oricui. De unde ar putea ghici că sunt dependentă de aceste mici obiecte, că fără ele viaţa la birou nu are nici un farmec?

      Pe biroul meu vor exista întotdeauna pixuri de toate formele şi culorile, agrafe de birou şi capsatoare, chiar dacă munca pe care o fac se desfăşoară strict la calculator. Din ce motiv? mă vor întreba unii, făcând semnul acela cu degetul învârtit la tâmplă. Simplu! Ideile bune vin în momente nepotrivite şi se aşează de minune pe hârtie, nu tastate în vreun fisier. Tot ce îmi lipseşte este un coş pentru birou, în care să arunc hârtiile folosite, dar voi rezolva şi această problemă la următoarea comandă.

      Nu concep viaţa fără un pix la îndemână! Adunate, numărul lor depăşeşte, în casa mea, 30. Cele mai multe dintre ele stau cuminţi pe birou, aşteptând să fie selectate în funcţie de dispoziţie sau nevoie.O parte dintre pixuri sunt aşezate strategic, prin celelalte încăperi ale casei, pentru că nu se ştie niciodată când vine o idee bună de pus pe blog. Ador să scriu de mână, chiar dacă acum folosesc mult şi tastele.

      Bine-nţeles, dacă am pixuri la îndemână, la fel de necesar consider că este să am şi hârtie, aşa că am grijă să cumpăr mereu. La început, toate bileţelele cu frânturi de gânduri îmi umpleau biroul, stăteau lipite de carcasa monitorului şi chiar de marginile tastaturii. Apoi mi-a venit ideea de a comanda un clipboard dublu, ce are şi buzunar pentru alte documente sau ustensile de birou. Acum ideile mele stau ordonate într-un singur loc şi biroul nu mai pare să fie al unui om dezordonat.

      Există o papetărie online de unde îmi comand toate produsele necesare, o papetărie pe care o recomand tuturor, pentru că este bine aprovizionată, are preţuri bune şi campanii săptămânale de reduceri, iar fanii ŞtampileOnline.ro de pe facebook au reducere 10 %. Îmi spun mereu în gând, şi uneori le spun altora, că viaţa mea de blogger ar fi fost mai săracă fără aceste produse de papetărie, că blogurile mele nu ar fi avut zilnic cel puţin un articol scris, pentru că ideile s-ar fi pierdut prin noianul de gânduri de nestăvilit.

      Pentru voi, care sunt produsele de birotică şi papetărie de care sunteţi dependenţi?

Cu acest articol particip la proba 9 din cadrul competiţiei SuperBlog 2013.